Tuesday, June 24, 2008

Stop staring at me!

Cred ca inteleg de ce nimeni nu a scris pana acum o carte majora despre diferentele dintre Romania si tarile vestice, o carte care sa surprinda aspecte din diferite domenii, de la psihologie la lingvistica si economie. Nu au facut-o fiindca e inutil.

Majoritatea studentilor romani plecati in afara isi pun intrebarile astea. Spun majoritatea fiindca nu toti au interese inter-culturale si nu toti sunt meditativi din fire. De fapt mai degraba spun "majoritatea" pentru a lasa o portita de scapare. Inca nu am intalnit nici un student roman plecat care sa nu fi ajuns la concluzii pe aceasta tema.

De ce ar fi inutila o asemenea carte deci?
Pai dupa o saptamana esti socat. Dupa o luna esti ceva mai putin socat. Dupa cateva luni incepi sa compari mai lucid. Dupa un semestru crezi ca reusesti sa compari chiar lucid. In curand incepi sa formulezi concluzii. Ajungi la anumite raspunsuri, dar apar noi intrebari. Raspunsurile se schimba in timp. Dar tot e bine ca ti-ai pus intrebarile in loc sa te intorci cu doar "bambina" si "ragazza" inserate in vocabular.
Dupa un semestru jumate intelegi "lumea vestica" foarte bine. O intelegi atat de bine incat realizezi ca nu poti generaliza in predictabilitate nici macar de la om la om, cu atat mai putin de la tara la tara invecinata, aproape deloc intre Italia si Anglia, chiar deloc intre Olanda si SUA. Si ce e cel mai tragic e ca totul se schimba.

Acum daca tot ai ajuns pana aici - ai gandit si rasgandit probleme, ai comparat, ai transat si-ai aplicat diferite perspective culturale - ar fi cea mai mare prostie sa scrii o carte pe care-o termini in "Nu exista nici o concluzie pe care o pot admite drept nici macar propria-mi sincera opinie."

Pe cuvant, uneori ma simt exact ca o maimuta in gradina zoologica. Stii ca existi, stii ca trebuie sa mananci, stii ca trebuie sa fii social pentru a te putea intr-un final reproduce, dar de ce se chiombesc astia la tine zilnic n-ai nici cea mai vaga idee.

5 comments:

Korova said...

Dar de ce se chiombesc asta la tine zilnic?

Asta mă întreb şi eu după trei ani petrecuţi într-o universitate pe tărâmuri străine. Eu mi-am propus de ceva vreme să scriu tot ce am de spus la calculator şi să scot la imprimantă câte o copie pentru fiecare persoană pe care o întâlnesc pentru prima oară, ca să nu fiu nevoită să repet de fiecare dată acelaşi lucruri.

Nu cred că ar trebui scrisă o carte despre diferenţe, ci una despre asemănări şi ar trebui publicată în toate limbile, inclusiv în română. Asta ca să nu mai auzim "că aşa ceva numai la noi se poate întâmpla".

România nu e un deşert şi nu trăim în cocioabe...a şi da...avem şi noi universităţi. În ţara unde se simt acasă "ragazza" şi "bambina" ăsta e esenţa mesajului pe care trebuie să îl transmit ca să scap măcar de o parte din privirile suspicioase care mă înconjoară.

Julesie said...

Ma refeream la ceva mai general cand faceam analogia cu maimutele, dar inteleg ce vrei sa spui. Din pacate, probabil ca Italia nu e locul cel mai fericit in care sa spui ca esti roman.
Sunt de acord ca romanii sunt muuult prea pesimisti cand vine vorba de "ce se poate intampla numai la noi". Din fericire (sau pacate uneori) am nimerit intr-o tara si o comunitate prea toleranta ca sa-mi starneasca vreun sentiment patriotic, asa incat lucrurile care ma deranjeaza in Romania au loc sa ma deranjeze-n voie.

Si in 2 ore sunt in Bucuresti.

Korova said...

Distracţie faină acasă :)

krossfire said...

Nimeni nu ar putea sa o scrie pentru ca ar trebui sa o scrie dintr-o singura perspectiva, a unei singure mentalitati.

Julesie said...

Tot ce se scrie se face dintr-o singura perspectiva. Daca asta ar fi de ajuns pentru a face o scriere lipsita de valoare, am ramane doar cu studii de cercetare. Eh, putina statistica spune ca pana si acolo e vorba de o perspectiva.